Memorie si Cunoastere Locala

                          MEMORIE SI  
    CUNOASTERE    LOCALA

                   ZONA GEOGRAFICA IN CARE ESTE SITUATA
                             LOCALITATEA 
                       (SCURTA DESCRIERE)

                  ASEZARE, COMUNE LIMITROFE

  Teritoriul comunei Holboca se afla situat in partea estica a judetului Iasi, in partea nord-estica a Romaniei, intre 46⁰50 – 47⁰36N latitudine nordica si 26⁰33N-26⁰07N longitudine estica. Centrul comunei Holboca este situat la aprox. 5 km. distanta de municipiul Iasi.

Comuna Holboca se invecineaza:

• La nord-vest – cu teritoriul comunei Aroneanu:
• La nord-est – cu teritoriul comunelor Golaiesti si Bosia;
• La est – cu teritoriul comunei Tutora;
• La sud – cu teritoriul comunei Tomesti;
• La vest si sud-vest – cu teritoriul municipiului Iasi.

                              RELIEF, REGIM HIDROGRAFIC   


  Relieful se prezinta sub aspect general sub forma unor terase, cu o usoara inclinare spre sud, brazdate de vai adanci si cu versanti afectati de eroziune si alunecari. De asemenea, relieful mai cuprinde sesul format de albia majora a Jijiei si Bahluiului. Energia de relief este in general redusa, fiind cuprinsa intre 150m pe interfluvii, 100m pe terase si 32m la confluenta Jijiei cu Bahluiul. Forma versantilor este in general convexa, iar in zonele de alunecari, versantii au un profil ondulat. Cele mai inalte puncte ale reliefului se suprapun teraselor superioare ale Bahluiului, la peste 200m altitudine. Cele mai joase puncte se afla la confluenta Bahluiului cu Jijia. Pantele reliefului variaza de la 1 la 20 grade. Versantii deluviali au 3-5 grade si sunt afectati de eroziune aerolara, cu alunecari incipiente. Cei cu pante mari de 20 grade sunt afectati de eroziune aerolare, torentiali si alunecari de teren. Teritoriul comunei Holboca se incadreaza din punct de vedere geomorfologic in :
regiunea - Campia Moldovei;
subregiunea - Campia Jijiei inferioare;
unitatea - Culoarul Jijia-Bahlui.
Geologic - zona este caracterizata de prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuatermala.

                                 RETEAUA HIDROGRAFICA 
 Terenurile ocupate de ape din interiorul intravilan sunt formate din paraiele care traverseaza intravilanul. Acestea au o suprafata de 4,0885 ha, reprezentand 0,41% din teritoriul intravilan existent. Localitatile comunei Holboca sunt strabatute de cursuri de apa pe lungimi mai mari sau mai mici, temporare sau permanente:

• localitatile Holboca, Rusenii-Noi si Rusenii-Vechi sunt strabatute de paraul Orzeni;
• localitatile Valea Lunga si Dancu de paraul Chirita;
• se mentioneaza ca, pe raza comunei, in vecinatatea localitatilor Dancu si Valea Lunga este amplasat lacul de acumulare Chirita;
• paraiele Chirita si Orzeni sunt caracterizate de debite variabile in functie de precipitatii.

 Teritoriul comunei Holboca mai este strabatut de la nord la sud de raul Jijia, care se constituie si in limita estica a teritoriului administrativ, iar de la vest la est, tot ca limita a teritoriului Bahlui.
                                        


                                        CLIMA
 Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9,6⁰C si cantitati medii de precipitatii de 517,8 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri si paduri cu altitudine de 200-800m. Temperatura minima a aerului coboara pana la cca.-20⁰C in lunile de iarna si atinge valori maxime de cca.+39⁰C in cele de vara. Amplitudinea medie anuala este de 24,9⁰C, iar temperatura minima medie este de -3⁰C. Umiditatea relativa a aerului este de 70% cu scaderi de pana la 62% in lunile de vara. Pe arealul zonei predomina scurgerea precipitatiilor de primavara si de iarna, alimentarea nivala fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm.
                                   CARACTERISTICI ECONOMICE
  Incepand din aprilie 2004, comuna Holboca face parte din Zona Metropolitana Iasi.
  Suprafata administrativa a comunei este de 5937ha, din care 3268ha teren agricol (arabil, pajisti, vii).
  Venitul vediu pe cap de locuitor in comuna Holboca a fost in anul 2008 de 564 lei.
ALIMENTAREA CU APA. Exista o conducta de aductiune mixta Timisesti-Prut pentru apa potabila. Reteaua de distributie, de 7140m deserveste aprox. 220 gospodarii(11,4%).
CANALIZARE. Exista retea de canalizare in comuna de 9438 m, deservind un nr. de aprox. 159 gospodarii (7,9%).
GAZE NATURALE. Satele ce beneficiaza de gaze naturale sunt Dancu si Holboca.
ENERGIE ELECTRICA. Comuna are acoperire d.p.d.v. al infrastructurii cu energie electrica - iluminat public, locuinte private, iluminat institutii publice, agenti economici - exceptie facand unele locuinte care au fost construite si care urmeaza a fi racordate. Principalele activitati ale locuitorilor comunei Holboca sunt industria prelucratoare si agricultura.
  Din punct de vedere al zonarii productie agricole, comuna se incadreaza in zona a VII-a, zona Golaesti, favorabila productiei de lapte, cereale, legume si floarea soarelui.

  Relatiile economice ale comunei Holboca cu zona inconjuratoare si in special cu orasul, constituie suportul material al dezvoltarii mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oras, cu produse agroalimentare, piata urbana, se obtim cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltarii comunei si traiului zilnic al populatiei si in acelasi timp, orasul acopera cu produse industriale necesarul spatiului rural. Structura culturilor de camp este dezechilibrata. Predomina porumbul, plantele furajere si culturile de paioase. Ponderea pajistilor este ridicata in cadrul patrimoniului funciar al zonei. Comuna are un perimetru silvic de 198ha, reprezentand 22,90% din terenurile neagricole. Padurea este administrata de Ocolui Silvic Iasi. Principala zona silvica se afla la granita cu comuna Aroneanu - padurea Cananau. In comuna Holboca nu se poate vorbi de un puternic sector industrial cu profil local. In principal, industria este reprezentata de: mori in satul Holboca, o moara in satul Dancu, o moara in satul Rusenii-Vechi, C.E.T.  II Holboca, Sc Salvaras Grup, SA Podgoria Copou, etc.

                                    CARTIERE/SATE COMPONENTE

  Comuna Holboca se intinde pe o suprafata de 5004ha, cuprinzand un nr. de 7 sate:

• HOLBOCA - atestat documentar la 6.08.1671 - este mentionata doar ”valfea Hlabocai”; satul este infiitat ulterior, mai intai ca ”odaie” a Manastirii Cetatuia; asezat la o distanta de 4km de municipiul Iasi, 304 ha intravilan, 884 gospodarii;

Primaria Holboca

• DANCU - satul exista inainte de 1541, cand Iurie Danco construieste Biserica, deci primele documente cunoscute mentioneaza Podul Dancului (1586) si Odaia Dancului (1639); asezat la 2 km de resedinta comunei si la 3 km de Iasi; 210 ha intravilan, 2011 gospodarii, din care 1406 in Cartierul Dancu;

Parcuri de joaca pentru copii in Cartierul Dancu



BISERICA DANCU

• 
  
  ORZENI - sat infiintat la 1890, 4 km de resedinta comunei, 89 ha intravilan, 225 gospodarii;
• 
  
  CRISTESTI - asezat pe terasele din dreapta raului Jijia, hotarul satului este mentionat la 24.08.1645; atestat documentar din 1803, s-a dezvoltat in special dupa instalarea caii ferate din 1874; la 4 km de resedinta comunei, 191 ha intravilan, 163 gospodarii;
• 
  
  VALEA LUNGA - sat infiintat la 1879, 5 km distanta de resedinta comunei, are o suprafata de 62 ha intravilan, 110 gospodarii;
• 
  
  RUSENII-VECHI - sat mentionat la 1772-1773; 4 km  distanta de resedinta comunei, 77 ha intravilan, 170 gospodarii;
• 
  
  RUSENII-NOI - sat infiintat la 1878, situat la 5 km distanta de resedinta comunei, 51 ha intravilan, 130 gospodarii, denumirea satelor Rusenii-Vechi si Rusenii-Noi provine de la colonistii ruteni (rusaneni) din Ucraina.

Teritoriul acestor sate a apartinut pe rand boierului Nicolae Bals(1740), apoi lui Gh. Mavrocordat si urmasilor sai, care in anul 1903 vand mosia printului Mihail D. Sturdza. In anul 1968 se constituie comuna Holboca ca si unitate administrativ-teritoriala, avand aceeasi componenta ca in prezent.

STRUCTURA POPULATIEI

Comuna Holboca are o populatie de cca. 12538 locuitori, din care:

• 
  
  Holboca - 2689 locuitori;
• 
  
  Dancu - 7225 locuitori;
• 
  
  Orzeni - 752 locuitori;
  Cristesti - 643 locuitori;
• 
  
  Rusenii-Vechi - 573 locuitori;
• 
  
  Rusenii-NOi - 375 locuitori;
• 
  
  Valea-Lunga - 281 locuitori;

  Din totalul populatiei - 50,6% - sex barbatesc, 49,4% sex femeiesc. Structura populatiei pe grupe de varsta: 0-6 ani - 7,26%, 7-14 ani - 13,69%, 15-19 ani - 13,98%, 20-29 ani - 14,72%, 30-59 ani - 40,39%, peste 60 ani - 9,93%. In ultimii ani populatia comunei a crescut ca urmare a migrarii populatiei de la oras catre sat si a intoarcerii locuitorilor din marile platforme, care au facut in ultima perioada restructurari. Fata de mediile inregistrate pe plan national, grupele de varsta intre 0-14 ani si 15-19 ani inregistreaza proportii ridicate, in timp ce grupa de varsta a varstnicilor este mai scazuta. Se evidentiaza din aceste date un proces de intinerire a populatiei. Din totalul populatiei active predominant este populatia ocupata in agricultura, respectiv 31,54%. Reducerea activitatii in unitatile economice de productie din judet a condus la marirea numarului somerilor, acestia reorientandu-se spre lucrarea suprafetelor de pamant detinute care in mare parte sunt reduse. Structura populatiei ocupate este urmatoarea : agricultura - 31,54%, industrie - 31,50%, constructii - 6,44%, comert - 10,79%, transport - 5,08%, invatamant - 3,55%, sanatate - 3,64%, altele- 7,42%. Procentul somerilor din totalul populatiei active este de 11,09%. Populatia  inactiva raportata la cea activa este de 11,1%. Un nr. de 1370 persoane sunt inregistrate ca navetisti. Populatia activa - 5524 locultori, populatia ocupata - 4911 locuitori, someri - 613.

           CAI DE ACCES. MIJLOACE DE TRANSPORT IN COMUN.

   Comuna este traversata pe directia vest-est de DJ 249A Iasi - Ungheni si drumul comunal DC 19 Iasi - Golaesti. Cele mai apropiate statii CFR sunt in satele Holboca si Cristesti situate pe linia CF Iasi - Ungheni cu statiile Holboca si Cristesti, precum si un punct vamal Cristesti. Legatura dintre satele comunei se realizeaza prin drumurile comunale DC 20 si DC 19. Reteaua de drumuri a comunei insumeaza lungimea totala de 29,51 km, din care 6,79 km drum asfaltat. Transportul public este asigurat de firma ”Aprilie”, ce asigura legatura intre satele Dancu - Holboca - Rusenii-Vechi. Pana in satul Dancu ajunge linia de tramvai 3.

                  DATINI, OBICEIURI, VESTIGII ( REPREZENTATIVE).

  Cele mai importante datini si obiceiuri sunt legate de respectarea sarbatorilor crestine - de Paste si Craciun, hramurile bisericilor, colindele de Craciun, plugusorul de Anul Nou, obiceiuri de iarna, etc.

  Pe teritoriul comunei Holboca exista urmatoarele monumente istorice inscrise in ”Lista monumentelor istorice”:

BISERICA” SF. NICOLAE” HOLBOCA

Biserica ”Sf Nicolae” - Holboca, recladita in anul 1805 pe ruinele unei biserici mai vechi, sec. XVIII, religie - ortodoxa, hram - ”SF. Nicolae ”, Arhiescopia Iasilor, Mitropolia Moldovei si Bucovinei;

BISERICA ”ADORMIREA MAICII DOMNULUI”-RUSENII-VECHI - construita in jurul anului 1782, cultul - ortodox, hram - Adormirea Maicii Domnului, Arhiescopia Iasilor, Mitropolia Moldovei si Bucovinei.

De asemenea, in cadrul comunei exista si o serie de rezervatii arheologice, care nu au in realitate o localizare precisa:

• 
  
  ”Izvorul Pindarului” - Holboca;
• 
  
  ”Peste Balta” - Pirliti - Holboca;
• 
  
  ”Marginea Estica a Satului” - Dancu.
                            DESCOPERIRI ARHEOLOGICE

    Cu ocazia plantarii viei, pe teritoriul satului Holboca s-au gasit, la adancimea de 0,70m, doua amfore romane dina sec.II-III e.n. intregi si una fragmentara.
    Pe terasa Bahluiului la s.v. de Cartierul Pirliti, este semnalata o asezare noua.
    Pe teritoriul satului Holboca s-a gasit o moneda bizantina de aur emisa da Theodosius al II-lea, si alte doua monede: o drahma histriana si un taler olandez din 1654.
    S-a descoperit un craniu de mamut, aflat intr-un complex cu oase fosilizate si aschii musteriene de silex. Foarte important este faptul ca in starea actuala de conservare, pe unele portiuni de fildes se observa grupe de linii incizate in zig-zag, ceea ce ar face ca aceasta descoperire sa fie printre cele mai vechi opere de arta din Europa.
    Pe traseul santului conductei de apa pentru alimentarea Iasilor s-au gasit aschiii de silex patinat din paleoliticul superior,  oase de mamifere cuaternare, intre care un fragment de maxilar de rinocer linos.
    Pe locul unde s-a sapat Cimitirul animalelor s-au descoperit fragmente ceramice noua, din sec.II-IV e.n., precum si din feudalismul timpuriu; tot aici s-a gasit o lama de silex patinat, cu retuse de folosire pe latura stanga, aschii si un percutor din silex calcinat, apartinand paleoliticului superior.